ProLigno / ProLigno 2007 Numarul 4  
     
 
 
   
 

 

 

 

 

 

 

 

PELETII - UN COMBUSTIBIL NOU, ECONOMIC SI ECOLOGIC Nota tehnica

Radu SEBASTIAN
Ing. - Director SEBA Industrial S.R.L. Bucuresti
Adresa: Bd. Iuliu Maniu nr. 562, Sector 6, 061129 Bucuresti
Tel. +4021 3183669. Fax. +4021 3183675. E-mail seba-industrial@seba.ro

      

      Peletii constituie un nou combustibil, care raspunde actualelor cerinte de utilizare a energiei "curate" si regenerative si reprezinta alternativa de incalzire domestica si industriala cea mai curata iar pentru Romania in conditiile alinierii preturilor cobustibililor clasici la preturile europene, in curand va deveni alternativa cea mai economica si in acelasi timp confortabila.


      Prin definitie, peletul este o minibricheta obtinuta prin presarea rumegusului rezultat din tehnologiile de debitare a bustenilor, respectiv prelucrarea primara si secundara a lemnului precum si din tocatura de lemn provenita din deseurile lemnoase sau din doboraturile copacilor dar si din alte materiale vegetale.


      Un scurt istoric al productiei de peleti se prezinta astfel:
- 1970 - este construita prima unitate de productie a peletilor din lemn in orasul Brownsville din SUA;
- 1983 - este vanduta in USA prima centrala termica rezidentiala ce utilizeaza drept combustibili - peleti;
- 1990 - in Suedia se incepe productia industriala a peletilor din lemn ca si combustibili;
- 1996 - existau deja peste 20 de producatori de centrale termice si mai mult de 80 de producatori de peleti. Peste un milion de tone de peleti incalzesc deja case din America de Nord;
- 1997 - existau deja peste 500.000 de centrale termice pe baza de peleti in America de Nord.


      Productia de peleti din lemn si dezvoltarea rapida a pietei de desfacere pentru acest produs, se datoreaza in principal urmatoarelor motive:
- constituie o utilizare eficienta a resurselor locale ale comunitatii, pentru producerea de energie termica la costuri reduse;
- peletii sunt usor de utilizat, ca atare, in instalatiile cu alimentare automata, spre deosebire de brichetele clasice de dimensiuni mari care in general se utilizeaza ca inlocuitor a lemnului de foc;
- prin ardere nu elimina noxe si nu conduc la fenomenul de incalzire globala, eliberand tot atata bioxid de carbon cat consuma materia prima vegetala pentru a fi produsa.


      Producerea acestor minibrichete se realizeaza in instalatii specializate, in general prin extrudare si nu necesita aditivi si lianti datorita rasinilor existente in mod natural in materia prima de baza.       In principiu, o instalatie tehnologica pentru fabricarea peletilor se compune din urmatoarele echipamente:
- depozit de materie prima
- tocator lemn
- sisteme de transport si alimentare
- uscator de rumegus
- moara cu ciocane pentru maruntire
- sistem de conditionare fibra
- extruder de peletizare
- unitate de racire peleti
- masina de ambalare peleti
- spatii de conditionare
- depozit de produs finit.


      Utilizarea de peleti in Europa in anul 2004 conform statisticilor publicate pentru tarile cu un consum semnificativ de peleti este prezentata in figura de mai jos:

      In Germania, dinamica pe ultimii 3 ani a vanzarilor de sobe si cazane care utilizeaza drept combustibil lemnul sub forma de peleti se prezinta astfel:
- 2003 - 11000 bucati;
- 2004 - 23000 bucati;
- 2005 - 38000 bucati.
      Principalele caracteristici ale peletilor din lemn sunt urmatoarele:
       Marime:diametrul: 6 - 8mm; lungimea maxima: de 5 ori diametrul
      Putere calorica: 16,9 -18MJ/kg ( 4,7 - 5 kWh/kg )
      Umiditate: 8 - 12%
      Continut cenusa: 0,5%
      Materie prima: rumegus lemn, material lemnos tocat
      Densitate: 650 - 700kg / mc
      Volum depozitare: 1,5mc / tona
      Echivalenta: 1000 litri combustibil lichid = 2,1 tone peleti; 1 tona combustibil lichid = 2,5 tone peleti.


      In tarile Europei de vest exista normative pentru peleti. Astfel, in Germania peletii utilizati trebuie sa corespunda cu DIN 51731 care specifica urmatoarele caracteristici:
      Diametre - exista 5 clase de la 4 la 10mm
      Lungime - mai mica sau egala cu 50mm
      Densitate - 1 - 1,4g/cmc
      Umiditate - mai mica sau egala cu 12%
      Continut cenusa - mai mica sau egala cu 1,5%
      Putere calorica 17,5 - 19,5MJ/kg
      Continut de sulf - mai mic de 0,08%
      Continut de azot - mai mic de 0,3%
      Continut de clor- mai mic de 0,03%


      In privinta emisiei de noxe studiile arata ca peletul are cea mai redusa emisie in comparatie cu emisiile altor combustibili ca de exemplu lemnul de foc, rumegusul sau petrolul.
      Redam in continuare emisiile de monoxid de carbon pentru centralele termice de puteri cuprinse intre 15 si 50kW, dupa cum urmeaza:
- lemn de foc ................... 310mg/Nmc
- rumegus ....................... 120mg/Nmc
- pelet .............................. 103mg/Nmc
      Emisiile de particule pentru aceleasi puteri ale centralelor termice au urmatoarele valori determinate prin studii de specialitate :
- lemn de foc .................... 23mg/Nmc
- rumegus ........................ 34mg/Nmc
- pelet .............................. 19mg/Nmc

Costurile productiei de peleti
      Exista un studiu realizat in anul 2003 si publicat in ianuarie 2004 de catre un grup de cercetatori de la mai multe institute de cercetare ale resurselor energetice secundare dupa cum urmeaza: WIP - München; ETA - Renewable Energies; EUBIA; CARTIF; CRES. Studiul a fost realizat pe un grup de 5 tari producatoare de peleti si anume Austria, Franta, Germania, Portugalia si Elvetia. Cele 5 tari au produs in anul 2004 o cantitate totala de cca 128 milioane tone de peleti. Costurile de productie, pentru productia unei tone de peleti in aceste 5 tari analizate, se prezinta astfel:

COSTURI / COSTS

MINIM

Euro

MAXIM

Euro

MEDIU/ AVERAGE

Euro

Materie prima / Raw material
25
50
37.5
Paletare / Palleting
20
30
25
Amortizari si diverse / Ammortissement and other
49
84
66.5
COSTURI TOTALE / TOTAL COSTS
94
164
129

      Pentru Romania nu exista date statistice pentru ca productia de peleti este la inceput. In momentul de fata exista practic numai doua firme cu o productie semnificativa de peleti, firme care nu dau publicitatii datele cu privire la costurile de fabricatie. Oricum, daca tinem seama de faptul ca in luna ianuarie 2006 firmele din Romania vindeau tona de pelet la un pret intre 100 - 120 euro ne dam seama ca valoarea costului de productie se situeaza sub minimul din Europa. Un indiciu relevant asupra costului de fabricatie in Romania este faptul ca tona de rumegus s-a vandut in cursul anului 2006 intre 1 si 3 euro ceea ce reprezinta un cost de peste 10 ori mai scazut decat in tarile europene. In primele 8 luni ale anului 2006 tona de pelet s-a vandut la export de catre firmele din Romania la preturi EXW incepand de la 120 euro in ianuarie 2006 si pana la 180 euro in august 2006 iar costurile de productie in mod sigur nu au suferit o crestere asa de importanta. Un calcul teoretic al costurilor de productie in Romania fata de preturile actuale pentru achizitie energia electrica, transport si deseuri din masa lemnoasa situeaza valoarea pretului de cost al peletilor la mediu de 70 euro/tona ce poate oscila functie de capacitatea liniei de fabricatie si de distanta fata de sursa de materie prima si din estimarile facute, chiar daca va creste de 10 ori costul de achizitie al rumegusului, costul de fabricatie al peletilor in Romania nu poate depasi in cursul anului 2007 mai mult de 80 euro / tona. Concluzia este ca productia de peleti este o afacere profitabila.


      In privinta sursei de materie prima pentru realizarea de peleti trebuie spus ca aceasta nu se limiteaza la materia lemnoasa iar cercetarile din tarile dezvoltate au condus la realizarea prin mutatii genetice a unor plante cu deosebite capacitati de regenerare. Astfel in Suedia exista deja cultivate cca. 50.000 ha de teren cu o planta denumita "salcie energetica" - planta ce produce in primul an de la insamantare cca. 10 tone de material vegetal la un hectar iar incepand din al doilea an productia ajunge la 40 tone/ha. In Ungaria au fost cultivate deja 2000 hectare cu aceasta planta iar productia, datorita zonei cu temperaturi mai ridicate decat in Suedia, a fost de 60 tone/ha. Comunitatea Europeana a elaborat deja o legislatie, iar tarile din comunitate printre care si Ungaria au adoptat deja aceasta legislatie prin care se subventioneaza de catre stat agentii economici care doresc sa cultive aceste plante energetice. In Romania exista agenti economici care deja detin licente pentru cultivarea in pepiniera a bulbilor necesari pentru plantarea acestor arbusti energetici si asteapta momentul aparitiei legii privind subventionarea acestor culturi. Solutia utilizarii acestor plante pentru obtinerea de energie are marele avantaj ca materia prima este regenerabila si nu limitata ca actualii carburanti.

 


 

 
Pagina creata de Costel AGACHE. Intretinere pagina Luminita Brenci. Ultima actualizare, 21 Martie 2008