ProLigno / ProLigno 2008 Numarul 1  
     
 
 
   
 

 

 

 

 

 

 

 

Denumirea disciplinei: STRUCTURI DIN LEMN PENTRU MOBILA

Semestrul / anul de studiu:  semestrul II / anul II

Statutul disciplinei: obligatorie

Obiectivul disciplinei:
· Insusirea si cunoasterea componentelor de structura, care stau la baza alcatuirii unui produs finit.
· Insusirea modalitatilor de asociere a reperelor si complexelor in vederea obtinerii subansamblurilor si ansamblurilor.
           
Continutul disciplinei:
Materialul predat la curs cuprinde elemente generale privind structurile din lemn, imbinarile fixe, imbinarile cu accesorii, structurile complexe de tip rama, panou, cadru, cutie si se prezinta, pe capitole, dupa cum urmeaza:
1. Generalitati privind structurile din lemn:
● Definitia si clasificarea structurilor din lemn.
● Exemple si domenii de utilizare a structurilor din lemn.
● Definitia si clasificarea imbinarilor in lemn.
2. Imbinari fixe:
● Consideratii generale, clasificare, materiale, ajustaje.
● Prezentarea celor mai utilizate imbinari fixe.
3. Imbinari demontabile (cu accesorii):
● Consideratii generale, clasificare, accesorii folosite.
● Prezentarea principalelor tipuri de imbinari demontabile: imbinari filetate, imbinari cu excentric, imbinari cu coltare metalice, imbinari cu surub PREZON.
4. Structuri de tip rama:
● Rama simpla.
● Rama cu sticla.
● Rama cu tablie.
● Rama simplu si dublu placata.
5. Structuri de tip panou:
● Panoul simplu.
● Panoul cu tablie.
● Panoul curb.
● Panoul celular.
6. Structuri de tip cadru:
● Cadrul cu picioare.
● Soclul.
● Structuri de tip cutie:
● Sertarul.
● Corpul de mobila.
Orele de predare (curs) sunt completate cu ore de lucrari practice de laborator, care au urmatoarea tematica:
●Identificarea si reprezentarea grafica a materialelor folosite pentru structuri.
●Imbinari fixe. Identificarea si reprezentarea grafica pentru 9 imbinari din principalele grupe.
●Imbinari demontabile. Identificarea si reprezentarea grafica pentru 7 tipuri de imbinari cu accesorii.
●Structuri de tip rama. Identificarea si reprezentarea grafica (vederi, sectiuni, detalii) pentru 6 tipuri de structuri.
●Structuri de tip panou. Identificarea si reprezentarea grafica (vederi, sectiuni, detalii) pentru 4 tipuri de structuri.
●Structuri de tip cadru. Identificarea si reprezentarea grafica (vederi, sectiuni, detalii) pentru 4 tipuri de structuri.

Istoricul disciplinei:

Disciplina cu denumirea initiala „Structuri din lemn” a aparut ca si curs de sine statator incepand cu anul universitar 2000-2001 cu statut obligatoriu in planul de invatamant pentru specializarile „Prelucrarea lemnului” si „Proiectarea mobilei si produselor finite din lemn” anul II, precum si pentru „Colegiu forestier” anul I.
Inainte de anul 2000, o parte a disciplinei era inclusa in disciplina „Proiectarea mobilei”, o alta parte in disciplina „Fabricarea mobilei de arta” si respective in „Proiectarea si fabricarea produselor finite din lemn”.
Incepand cu anul universitar 2005-2006 planurile de invatamant s-au modificat, fiind aliniate la conventia de la Bologna, iar disciplina a primit o noua denumire: „Structuri din lemn pentru mobila” pentru specializarile „Ingineria prelucrarii lemnului” si „Ingineria produselor finite din lemn”, anul II.
Disciplina „Structuri din lemn” a fost creata de prof.dr.ing. Maria CISMARU, care este si in prezent titularul disciplinei. Domnia sa a adus o contributie importanta la dezvoltarea disciplinei, atat prin activitati didactice, cat si prin publicarea a trei monografii care servesc ca suport al activitatilor didactice desfasurate la aceasta disciplina, si anume:
         - „Structuri din lemn”, publicata in anul 1999 la Reprografia Universitatii;
          - „Structuri din lemn pentru mobila si produse finite din lemn”, publicata in anul 2003 la Editura Universitatii “Transilvania” si
          - „Wooden Structures”, publicata in anul 2004 la Editura Universitatii “Transilvania”, ca suport de curs pentru specizalizarea in limba engleza.
In decursul timpului au sustinut ore de curs si laborator la specializarea in limba engleza si la Colegiul forestier si alte cadre didactice si anume: sef lucr.dr.ing. Mihaela Porojan, sef lucr.ing. Emilia Salca si sef lucr.ing. Mihaela Livezeanu.

Perspective si oportunitati:
Dezvoltarea viitoare a disciplinei are in vedere urmatoarele directii principale:
         - Imbunatatirea bazei materiale a laboratorului cu noi tipuri de structuri utilizate in domeniul fabricarii mobilei si produselor finite din lemn.
          - Elaborarea si publicarea unui indrumar de laborator.
          - Dezvoltarea si promovarea unor metode noi pentru proiectarea structurilor din lemn.

 Denumirea disciplinei: CHERESTEA

Semestrul / anul de studiu: semestrul I / anul III

Statutul disciplinei: obligatorie

Obiectivele disciplinei:
● Cunoasterea caracteristicilor dimensional-calitative si de utilizare ale produselor de cherestea.
● Familiarizarea cu tehnologiile clasice si cele de ultima generatie, utilizate in tara si pe plan mondial, la fabricarea cherestelei din diferite specii lemnoase.

Continutul disciplinei:
Cursul este structurat in patru capitole de baza:

    1. Date tehnice generale privind industria cherestelei:
  • Produsele industriei cherestelei: clasificare, dimensiuni de executie.
  • Fabricile de cherestea: capacitate, clasificare, schema bloc a fabricarii cherestelei.

  • 2. Tehnologii aplicate in depozitul de materie prima:
  • Materia prima utilizata: specii, dimensiuni, calitate, aprovizionare.
  • Utilaje pentru descarcarea si manipularea materiei prime: tipuri, caracteristici, capacitate.
  • Receptia materiei prime, stocul tehnic, pregatirea pentru debitarea in cherestea.
  • Tehnologii privind distribuirea, stocarea si conservarea materiei prime.

  • 3. Tehnologii aplicate in hala de fabricatie:
  • Tehnologii calsice utilizate la debitarea bustenilor in cherestea cu gaterele.
  • Tehnologii clasice utilizate la debitarea bustenilor in cherestea cu ferastraele panglica.
  • Tehnologii moderne utilizate la debitarea bustenilor in cherestea.
  • Randamente realizate in diferitele tehnologii de debitare a bustenilor in cherestea: exprimare, valori realizate in practica, aspecte economice.

  • 4. Tehnologii aplicate in depozitul de cherestea:
  • Sortarea si inventarierea cherestelei in rampa verde.
  • Instalatii utilizate la sortarea dimensionala a scandurilor, dulapilor si frizelor.
  • Formarea stivelor de cherestea in depozit in vederea uscarii naturale: dimensiuni, criterii, utilaje, intrebuintare.
  • Amenajarea si organizarea teritoriala a unui depozit de cherestea.
  • Constructia platformelor utilizate la asezarea stivelor si a sistemelor de acoperire a stivelor.
  • Expedierea cherestelei la benediciari: operatii, intocmirea documentatiei.

Orele de lucrari practice si de laborator vin in completarea celor de curs si cuprind:
● Studiul constructiei si functionarii gaterelor verticale.
● Studiul constructiei si functionarii ferastraielor panglica de debitat.
● Modele de taiere utilizate la debitarea bustenilor cu gaterul: clasificare si notare.
● Stabilirea modelelor de taiere la gatere pentru bustenii de rasinoase, fag, stejar si diverse foioase.
● Stabilirea randamentelor la debitarea bustenilor in cherestea.

Istoricul disciplinei:
Cu denumirea initiala ”Fabricarea cherestelei”, disciplina a fost predata studentilor de catre Prof.dr.doc. Dumitru A. SBURLAN, ca titular, inca de la infiintarea Facultatii de INDUSTRIALIZAREA LEMNULUI in anul 1959, in cadrul Institutului Politehnic Brasov.
Domnia sa a fost si primul autor al unei carti de specialitate, din Romania, in acest domeniu, intitulata „Fabrici de cherestea. Instalarea si exploatarea lor” (1934).
Din anul 1961, disciplina a fost preluata de Prof.dr.ing. Aurel POPA, care a ramas titular (cadru asociat) pana in anul 1990, timp in care a si publicat in domeniu (ca autor principal) doua carti: „Utilajul si tehnologia fabricarii cherestelei” (publicata la Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965) si „Tehnologia moderna de fabricare a cherestelei” (publicata la Editura Tehnica, Bucuresti, 1968).
Din anul 1982, la sectia de subingineri (nou infiintata), iar apoi, din anul 1990 si la ingineri, titularul disciplinei a devenit Sef lucr.dr.ing. Nicolae I. ENE. In aceasta perioada documentatia disciplinei s-a completat prin aparitia la Reprografia Universitatii Brasov a monografiei „Tehnologia cherestelei” (1988 si 1993) si a „indrumarului pentru lucrari practice” (1985). De asemenea s-au mai tiparit cartle „Fabricarea cherestelei. Tehnologii moderne, proiectare, utilaje exploatare” (Editura Tehnica, Bucuresti, 1994) si „Proiectarea fabricilor de cherestea” (Editura Universitatii Transilvania Brasov, 2000).
In decursul timpului, denumirea initiala a disciplinei („Fabricarea cherestelei”) a fost modificata in „Tehnologia cherestelei”, incepand cu anul 1982 si in „Cherestea” din anul scolar 2007/2008 (dupa alinierea la conventia de la Bologna).

Titular disciplina in prezent:
Sef lucr.dr.ing. Nicolae I. ENE, absolvent a Facultatii de Industria Lemnului, Brasov, promotia 1966.
Titlul tezei de doctorat: „Contributii cu privire la optimizarea fabricarii cherestelei de fag, pe linii tehnologice dotate cu un singur ferastrau panglica de debitat, de mare capacitate”. Lucrare sustinuta in luna septembrie 2005 la Universitatea „Transilvania” din Brasov.

Perspective si oportunitati:
Dezvoltarea viitoare a disciplinei are in vedere urmatoarele directii principale:
  ●; Dotarea laboratorului cu sisteme video pentru urmarirea si analizarea desfasurarii activitatilor tehnologice din diferite fabrici de cherestea, din tara si din lume.
  ● imbunatatirea bazei materiale a laboratorului prin dotarea cu calculatoare, in numar suficient.
  ● Achizitionarea unor programe pentru simularea pe calculator a modului in care functioneaza si se debiteaza bustenii in cherestea la gaterul vertical si la ferastraul panglica.
  ● intocmirea unor programe de calculator care pe baza de coeficienti valorici (ai materiei prime utilizate si ai pieselor de cherestea fabricate) sa permita stabilirea eficientei economice a schemelor de debitare, inainte de taierea bustenului.
  ●Dezvoltarea unor programe pentru selectarea comenzilor pe care fabrica urmeaza sa le execute la diferiti beneficiari, pe baza eficientei lor stabilita anticipat de catre producator.
  ● Imbunatatirea bibliografiei pentru studenti prin tiparirea unui nou indrumar de laborator si editarea unei carti despre ingineria cherestelei.

 



 

 
Pagina creata de Costel AGACHE. Intretinere pagina Luminita Brenci. Ultima actualizare, 21 Martie 2008