ProLigno / ProLigno 2009 Numarul 3  
     
 
 
   

 

 

 

 

 

 

 

 

Ing. Adriana FOTIN

Contributii la optimizarea prelucrarii prin frezare si slefuire a lemnului de mesteacan în vederea utilizarii în productia de mobila si alte produse din lemn

Teza de doctorat sustinuta la Universitatea Transilvania din Brasov - Facultatea de Industria Lemnului, mai 2009

 

Lucrarea se concentreaza asupra speciei Betula pendula, încercând o prezentare care sa trezeasca interesul silvicultorilor si al specialistilor din sectorul industrial, în sensul reabilitarii statutului acestei specii lemnoase cu areal restrâns de raspândire si nu în ultimul rând, al promovarii pe scara larga a utilizarii lemnului datorita proprietatilor acestuia.

Cercetarile experimentale s-au efectuat în regim industrial si s-au axat pe: (1) determinarea puterii minime necesare la operatiile de frezare si slefuire, (2) determinarea rugozitatii suprafetelor rezultate în urma prelucrarii, în scopul (3) determinarii regimurilor optime de prelucrare.

Rugozitatea suprafetelor rezultate în urma prelucrarii prin frezare si slefuire a fost masurata cu ajutorul aparatului MicroProf cu raza luminoasa din cadrul Laboratorului de Testarea Preciziei de Fabricatie al Facultatii de Industria Lemnului, acreditat RENAR, rezultând regimurile optime de prelucrare, pe baza criteriului rugozitatii minime.

S-au efectuat masuratori atât în cazul frezarii drepte, cât si a celei profilate, atât în sens longitudinal, cât si transversal pe fibre, cu freze de diferite tipuri si diametre, pentru doua valori diferite ale turatiei, cinci valori ale vitezei de avans, cinci adâncimi de aschiere si cinci latimi de aschiere.

Cea mai buna calitate a suprafetelor s-a obtinut la frezarea pe directie longitudinala, atât în cazul frezarii drepte cât si în cazul frezarii profilate. În cazul frezarii drepte, la acelasi diametru al frezelor, rugozitatea suprafetelor prelucrate cu freze cu placute amovibile a rezultat mai mica decât la suprafetele prelucrate cu freze cu placute brazate drepte. În ceea ce priveste frezarea profilata, cele mai bune suprafete s-au obtinut pe zonele concave ale profilului la turatii mari si cu viteze de avans mici.

Rezultatele privind rugozitatea suprafetelor obtinute prin slefuire au aratat influenta pozitiva a umezirii suprafetelor înaintea slefuirii cu granulatii de pâna la 20. S-a constatat ca utilizarea pentru slefuirea finala a granulatiilor mai mari de 120 nu se justifica nici din punct de vedere economic si nici din punct de vedere al calitatii suprafetelor.

Lucrarea s-a finalizat cu un program realizat în DELPHI, de optimizare a regimurilor de frezare si slefuire, bazat pe rezultatele obtinute în cadrul tezei.

 

 
Pagina creata de Costel AGACHE. Intretinere pagina Luminita Brenci. Ultima actualizare, 15 Octombrie 2009