ProLigno / ProLigno 2010 Numarul 1  
     
 
 
   
 

 

 

 

 

 

 

 

Denumirea disciplinei: PROIECTAREA SI FABRICAREA PRODUSELOR FINITE DIN LEMN

Semestrul / Anul de studiu: semestrele VII si VIII, anul IV

Statutul disciplinei: obligatorie

Obiectivele disciplinei:
      Transferul de cunostinte si dezvoltarea cunoasterii si competentelor studentilor referitoare la proiectarea si fabricarea produselor din lemn - altele decat mobila - atat pentru utilizare individuala cat si pentru utilizare in diverse sisteme economice.
      Prin cunostintele predate la curs si prin aplicatiile practice studentii isi dezvolta competente in:
      - cunoasterea de solutii constructive specifice produselor finite din lemn (ferestre, usi, ambalaje,
      pardoseli, instrumente muzicale);
      - cunoasterea de structuri si forme arhitecturale specifice acestor produse;
      - cunoasterea metodologiei de proiectare (prin aplicarea reglementarilor, standardelor specifice sau
      prin dimensionare);
      - cunoasterea tehnologiilor specifice realizarii acestor produse in sisteme industriale;
      - adoptarea tehnologiilor la solutiile tehnice propuse prin documentatia tehnica;
      - intocmirea documentatiei tehnice si tehnologice pentru aceste produse.

Continutul disciplinei:
Disciplina are organizata activitatea pe doua parti distincte, fiecare parte acoperind cate un semestru:
Partea I - FERESTRE SI USI DIN LEMN
     - Functiile ferestrelor:
         * elemente de dimensionare a spatiului vitral in functie de valoarea coeficientului de iluminare
         natural;
         * elemente de definire a transferului de caldura prin structura ferestrelor;
         * elemente de definire a capacitatii de atenuare fonica;
         * elemente de definire a capacitatii de protectie a spatiilor interioare la schimbul de aer cu exteriorul
         si penetrabilitatea apei din averse.
     -Solutii constructive si solutii tehnice de realizare a ferestrelor.
     - Relatia cercevea-toc si modalitati de inchidere si etansare.
     - Solutii de crestere a indicelui de valorificare a lemnului la fabricarea ferestrelor.
     - Tehnologia de fabricatie in sisteme industriale (operatii tehnologice necesare pentru debitarea,
         prelucrarea la forma si dimensiuni, slefuire, asamblare, finisare, accesorii).
     - Functiile usilor:
         * elemente de definire a transferului termic;
         * elemente de definire a capacitatii de izolare termica si fonica;
     - Solutii si structuri specifice usilor de exterior, a celor de balcon si a usilor de interior.
     - Solutii de inchidere si etansare.
     - Tehnologia de fabricatie in sisteme industriale pentru usile cu structura noua cu tablie, cu structura
     celulara, cu structura de tip coji si cu structura plina (operatii tehnologice necesare pentru debitare,
     prelucrare la forma si dimensiuni, construire a structurilor, slefuire, finisare, accesorii).
     - Testarea FERESTRELOR SI USILOR DIN LEMN:
         * testarea subansamblelor la solicitari mecanice; ,
         * testarea ansamblurilor la solicitari mecanice;
         * testarea la functionalitate (inchideri, deschideri, etansietate etc.);
         * testarea la transfer termic si atenuare fonica.

Partea a II-a - PARDOSELI, AMBALAJE SI INSTRUMENTE MUZICALE DIN LEMN
     - Debitarea lemnului masiv si a semifabricatelor pe baza de lemn.
     - Prelucrarea la forma si dimensiuni a reperelor din lemn masiv prin operatii tehnologice de indreptare,
     rindeluire la grosime, insemnare si decupare, frezare, cepuire, gaurire.
     - Acoperirea suprafetelor panourilor prin furniruire si caserare.
     - Prelucrarea la forma si dimensiuni a panourilor prin formatizare, frezare etc.
     - Tehnologii SOFTFORMING si POSTFORMING
     - Slefuirea suprafetelor furniruite si din lemn masiv.

Orele de predare (curs) sunt completate cu ore de proiect si de laborator.
Proiectul cuprinde:
      - Pardoseli din lemn:
         * structuri si modalitati de fixare in constructie;
         * modalitatile constructive ale structurilor;
         * tipuri de pardoseli si domenii de utilizare.
      - Ambalaje din lemn:
         * ambalaje de tip lada (structuri specifice, calculul de rezistenta, optimizare dimensionala si
         structurala).
      - Ambalaje de tip vas:
         * calculul geometric al butoaielor;
         * calculul de rezistenta al cercurilor butoaielor;
         * structuri, solutii constructive, forme, dimensiuni pentru diverse tipuri de ambalaje de tip vas si
         domenii de utilizare;
         * testarea ambalajelor de tip lada si a celor de tip vas;
         * tehnologia de fabricatie in sisteme industriale a ambalajelor de tip lada si a celor de tip vas.
      - Instrumente muzicale cu cutie sonora din lemn:
           * Vioara:
                > structura si solutii constructive utilizate la realizarea viorilor in sistem industrial si manufacturier;
                > tehnologia de executie in sistem industrial si manufacturier.

           * Chitara:      
                > structura si solutii constructive utilizate la realizarea chitarelor in sistem industrial;
                > tehnologia de executie in sistem industrial.

Istoricul disciplinei:
      Disciplina a fost introdusa in planul de invatamant al Facultatii de Industria Lemnului, odata cu infiintarea acestei institutii de invatamant superior. Initial au fost doua discipline:
           - Produse finite din lemn - titular Prof.dr.ing. Stefan ALEXANDRU.
           - Utilaje pentru produse finite din lemn - titular Prof.dr.ing. Victor DOGARU.
      Prima disciplina era orientata mai mult pe partea de conceptie de produse din lemn (design, proiectare, testare), iar a doua disciplina era orientata pe prezentarea masinilor si instalatiilor tehnologice utilizate la fabricarea produselor din lemn - altele decat mobila. In forma initiala prima disciplina mai cuprindea in prezentare si alte capitole cum ar fi: ustensile sportive si ambarcatiunile din lemn. Ponderea capitolelor era cu totul alta fata de cea de azi. In timp, partea de "Produse finite din lemn" a fost preluata de Prof.dr.ing. Nicolae COTTA care a dezvoltat mult capitolele de instrumente muzicale si ustensile sportive.
      Incepand cu anul 1980 cele doua discipline s-au comasat in una singura "Proiectarea si fabricarea produselor industriale din lemn", disciplina fiind titularizata de Prof.dr.ing. Nicolae COTTA. In intervalul 1989 - 1991 disciplina a fost sustinuta pe rand cate unu sau doi ani de Conf.dr.ing. Brendorfer DIETMAR si Prof.dr.ing. Gheorghe ZLATE.
      Incepand din 1992 pana in 2010 disciplina a fost titularizata de Prof.dr.ing. Ivan CISMARU. In acest interval de timp disciplina s-a restructurat acordandu-se ponderi mari capitolelor de "Usi si ferestre din lemn", "Pardoseli din lemn" si "Ambalaje din lemn". Au fost excluse din curs capitolele de ustensile sportive si ambarcatiuni, tehnologiile de valorificare a acestor produse iesind din domeniul industriei lemnului.
      Orele de laborator si proiect la aceasta disciplina au fost sustinute in timp de:
           - Prof.dr.ing. Loredana BADESCU - pana in 1990
           - Sef lucr.dr.ing. Adriana FOTIN
           - Sef lucr.dr.ing. Monica BROSCATAN
           - Sef lucr.dr.ing. Emilia-Adela SALCA
           - Prof.dr.ing. Ivan CISMARU
      Prin complexitatea problematicilor prezentate la curs si rezolvate la orele de proiect si laborator, disciplina a constituit si constituie o "scoala de inginerie aplicata" foarte buna, parcurgand toate activitatile de la conceptie pana la fabricatia unui produs - in sistem industrial. Incepand cu anul 2010 disciplina va fi predata de doua cadre didactice: Prof.dr.ing. Ivan CISMARU (partea I a cursului) si Sef lucr.dr.ing. Adriana FOTIN (partea a II-a).

     Titularul disciplinei:
      - Prof.dr.ing. Ivan CISMARU, absolvent al Facultatii de Industrializare a Lemnului, promotia 1970.
Titlul tezei de doctorat: "Contributii la studiul taierii lemnului fara aschii", sustinuta la Universitatea "Transilvania" din Brasov, in luna decembrie, anul 1985.
     -   Sef lucr.dr.ing. Adriana FOTIN, absolventa al Facultatii de Industrializare a Lemnului, promotia 1985.
Titlul tezei de doctorat: "Contributii la optimizarea prelucrarii prin frezare si slefuire a lemnului de mesteacan in vederea utilizarii in productia de mobila si alte produse din lemn", sustinuta la Universitatea "Transilvania" din Brasov, in luna mai, anul 2009.

Bibliografia care sustine disciplina:
- COTTA Nicolae. Proiectarea si tehnologia fabricarii produselor industriale din lemn. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
- CISMARU Ivan. Ferestre si usi din lemn. Proiectare. Fabricare. Testare. Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2004.
- CISMARU Ivan. Pardoseli din lemn. Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2006.
- CISMARU Ivan, CISMARU Maria, FOTIN Adriana, BOIERIU Camelia. Proiectarea tehnologica in industria lemnului. Prelucrare la forma si dimensiuni. Vol I - Baza de date. Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2005.
- CISMARU Ivan, CISMARU Maria, BOIERIU Camelia, FOTIN Adriana. Proiectarea tehnologica in industria lemnului. Prelucrare la forma si dimensiuni. Vol II - Elemente din lemn masiv. Tehnologii tip. Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2006.
- CISMARU Ivan, CISMARU Maria, FOTIN Adriana, BOIERIU Camelia. Proiectarea tehnologica in industria lemnului. Prelucrare la forma si dimensiuni. Vol III - Tehnologii de prelucrare a complexelor din lemn masiv si a complexelor de tip panou cu canturi nemasivuite. Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2007.
- CISMARU Ivan, CISMARU Maria, FOTIN Adriana, BOIERIU Camelia. Proiectarea tehnologica in industria lemnului. Prelucrare la forma si dimensiuni. Vol IV - Tehnologii de prelucrare a complexelor de tip panou cu canturi masivuite. Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2008.

Perpective si oportunitati:
      Prin problematica elaborata in cadrul disciplinei se realizeaza o dezvoltare a cunoasterii in domenii care nu vor putea dispare mult timp de acum inainte.
      Ferestrele si usile din lemn isi vor mentine majoritar pozitia de interes pentru constructii chiar daca exista o tendinta de substituire a lor cu profile din mase plastice sau alte tipuri de materiale.
      Problema realizarii de "produse ecologice" va aduce din nou "industria binalelor" din Romania intr-o pozitie avantajoasa, lemnul fiind materialul cu proprietati net superioare plasticului sau metalelor din punct de vedere al transferului termic si atenuarii fonice.
      Aparitia si utilizarea materialelor noi, din ce in ce mai bune, de incleiere si finisare, pot avea ca efect cresterea fiabilitatii acestor produse.
      Daca se au in vedere si "ecologizarea recuperarii sau valorificarea acestor produse" la sfarsitul duratei de utilizare atunci se poate spune ca produsele din lemn vor ramane in mod sigur poate chiar exclusivist in interesul producatorilor si utilizatorilor.
      Aparitia altor materiale "suplimentare" utilizabile ca materiale de umplutura, de rigidizare da acestora o rezistenta si siguranta etc., va duce la conceperea de noi solutii constructive cu tehnologii diferite, asa cum a aparut si s-a dezvoltat productia usilor de tip coji, ca usi de interior.
      Elementele de pardoseli din lemn vor avea o crestere importanta atat pentru pardoselile clasice (din dorinta oamenilor de revenire la stilul rustic de amenajare a interioarelor si din cresterea exploziva a constructiilor particulare in zonele rurale si cel cu potential turistic ridicat), cat si pentru cele de tip parchet clasic si chiar a celor de tip parchet artistic. Nu trebuie scapat din vedere ca in domeniul pardoselilor exista realizari importante in ceea ce priveste solutiile constructive de realizare, fixare in constructie si chiar a tehnologiilor de fabricatie.
      Se poate spune ca dezvoltarea in continuare a sectorului de constructii particulare va duce in mod implicit si la dezvoltarea productiei de diverse produse din lemn necesare constructiei propriu-zise (usi, ferestre, pardoseli) cat si pentru produse care sa echipeze aceste constructii.




 


      

 

 
Pagina creata de Costel AGACHE. Intretinere pagina Luminita Brenci. Ultima actualizare, 15 Aprilie 2010