ProLigno / ProLigno 2010 Numarul 21  
     
 
 
   
 

 

 

 

 

 

 

 

USCAREA LEMNULUI IN ULEI SUB VID

Nils GROTHE
Eng. - University of Applied Science
Adresa: Friedrich-Ebertstraße 28, Eberswalde, Germany
E-mail: ilsgrothe@web.de

Nasko TERZIEV
Dr.eng. - Swedish University of Agricultural Sciences, Department of Forest Products/Wood Science
Adresa: Box 7008, 750 07 Uppsala, Sweden
E-mail: nasko.terziev@sprod.slu.se

Ulrika RABERG
Dr.eng. - Swedish University of Agricultural Sciences, Department of Forest Products/Wood Science
Adresa: Box 7008, 750 07 Uppsala, Sweden
E-mail: ulrika.raberg@sprod.slu.se

Rezumat:
       Utilizarea uleiurilor ca agenti de impregnare hidrofobi are un potential industrial si reprezinta o alternativa ecologica la produsele chimice traditionale de protectie a lemnului. Acest studiu se ocupa cu uscarea lemnului in ulei sub vid, ca etapa tehnologica initiala si inevitabila inainte de impregnare.
Uleiurile din plante au o conductivitate termica semnificativ mai mare decat aerul, astfel conducand caldura mai eficient la suprafata si in interiorul lemnului. Obiectivul acestui studiu a fost de a investiga in ce masura uscarea in ulei sub vid este aplicabila la diferite specii lemnoase, utilizand un ulei din plante ieftin si disponibil.
       Scanduri de pin silvestru, molid si stejar cu grosimea de 25-30 mm si o umiditate initiala ridicata au fost uscate in ulei din seminte de rapita la temperatura de 80°C si vid continuu (60%). Pentru speciile studiate s-au determinat continutul final de umiditate, tensiunile interne, modulul de elasticitate (MOE), consumul specific de ulei si adancimea de patrundere in lemn. Scandurile din pin silvestru si molid au fost uscate pana la o umiditate sub 20% cu degradare neglijabila (crapaturi si tensiuni) timp de 6h. La aceeasi durata de uscare, probele de stejar au fost mai degradate si uscate doar pana la umiditate de 30-40%.
       Modulul de elasticitate (MOE) al probelor din lemn uscate in ulei s-a determinat prin metoda dinamica si statica si apoi comparat cu cel al probelor martor. Uscarea in ulei nu a avut un efect negativ asupra MOE. Consumul specific de ulei a fost de 36, 25 si 26 kg/m3 iar adancimea de patrundere in lemn masurata a fost de 2,2, 0,7 si 1,7 mm pentru pin silvestru, molid si respectiv stejar. Testele initiale au aratat ca uscarea in ulei este un proces promitator pentru cherestea de rasinoase rezultand o uscare de scurta durata si o degradare nesemnificativa a lemnului. Uscarea stejarului este posibila, dar temperatura si durata uscarii trebuie ajustate pentru a obtine rezultate mai bune. Metoda faciliteaza impregnarea ulterioara a lemnului cu uleiuri modificate.

Cuvinte cheie: uscare in ulei, ulei de rapita, durata de uscare, tensiuni interne, modul de elasticitate.

Bibliografie:
FIES, R. D. and JOHNSTON W. W. (1965). Process Of Drying Wood By Oil Immersion And Vacuum Treatment To Selected Moisture Content With Oil Recovery, US Patent No. 3,205,589, USA.
HAGER, B. O. (1971). Wood Treatment Method United States Patent 3,560,251, Sweden, Stockholm.
LOHMANN, U. (1998). Holz Handbuch, 5. Auflage, DRW Verlag, ISBN 3-87181-348-6, Germany, Rosenheim.
McDONALD, D. (1958). Method of Drying and Impregnating Wood, United States Patent 2,860,070, USA.
McMILLEN, J. M. (1947). Special Methods of Seasoning Wood; Boiling in Oil, Forest Products Laboratory Report (FPL) no. 1665, USA, Wisconsin.
*** DIN 52182 (1976). Prufung von Holz, Bestimmung der Rohdichte (Testing of Wood; Determination of Density, ISO 3131-1975).
*** DIN 52183 (1977). Prufung von Holz, Bestimmung des Feuchtigkeitsgehaltes (Testing of Wood; Determination of Moisture Content, ISO 3130-1975).
** DIN 52186 (1978). Prufung von Holz, Biegeversuch (Testing of Wood; Bending Test, ISO 3133-1975).




 

 
Pagina creata de Costel AGACHE. Intretinere pagina Luminita Brenci. Ultima actualizare, 15 Iulie 2010