|
EFECTUL TRATAMENTULUI TERMIC CU ULEIURI VEGETALE ASUPRA PROPRIETATILOR FIZICE SI MECANICE ALE LEMNULUI DE PLOP SI SALCAM
Robert NEMETH
Dr. - Institute of Wood Sciences, University of
West Hungary
Adresa: Bajcsy-Zs. U. 4, H-9400 Sopron, Hungary
E-mail: nemethr@fmk.nyme.hu
Miklos BAK
Dr. - Institute of Wood Sciences, University of
West Hungary
Adresa: Bajcsy-Zs. U. 4, H-9400 Sopron, Hungary
Laszlo TOLVAJ
Prof.Dr. - Institute of Physics, University of
West Hungary
Adresa: Bajcsy-Zs. U. 4, H-9400 Sopron, Hungary
Sandor MOLNARK
Prof.Dr. - Institute of Wood Sciences, University of West Hungary
Adresa: Bajcsy-Zs. U. 4, H-9400 Sopron, Hungary
Rezumat:
S-a tratat termic lemn de plop de Panonia (Populus
× euramericana Pannonia) si salcam (Robinia
pseudoacacia L.) la temperatura de 160°C si
200°C in diferite uleiuri vegetale, in absenta
oxigenului, in conditii de laborator. Au fost
utilizate trei tipuri de uleiuri vegetale, respectiv
de floarea soarelui, in si rapita. S-au adoptat
trei durate de tratare: 2h, 4h si 6h. Scopul cercetarii
a constat in studierea influentei acestor tratamente
asupra unor proprietati importante ale lemnului,
si anume: rezistenta la incovoiere statica, rezistenta
la incovoiere dinamica, rezistenta la compresiune,
stabilitatea dimensionala si culoarea. Probe netratate
din acelasi lot de material au fost utilizate
ca mostre de referinta. Cercetarile au relevat
ca tratamentele duc la scaderea rezistentei la
incovoiere dinamica la ambele specii. Scaderea
a fost mai pronuntata la durata lunga de tratare.
Aceeasi influenta s-a constatat in cazul rezistentei
la incovoiere statica la salcam, in timp ce la
plop cu cresterea intensitatii tratamentului (durata
mai lunga, temperatura mai ridicata) rezistenta
a crescut considerabil. Referitor la rezistenta
la compresiune, valorile obtinute la lemnul de
plop au fost mai mari, in timp ce la salcam s-a
putut observa o crestere clara la 160°C si
o descrestere clara la 200°C. De asemenea,
rezultatele obtinute au relevat ca aceste tratamente
pot conduce la imbunatatirea considerabila a stabilitatii
dimensionale a lemnului. Referitor la culoarea
lemnului, tratamentele au condus la inchiderea
semnificativa a acesteia la ambele specii si la
toate temperaturile considerate. Coordonatele
de culoare L* si a* (luminozitate si nuanta de
rosu) au virat in aceeasi directie la ambele specii.
Valoarea b* (nuanta de galben) s-a majorat la
plop si a scazut la salcam. Comparand uleiurile
utilizate in prezenta cercetare nu s-au putut
constata diferente semnificative cu privire la
influenta asupra proprietatilor studiate. O observatie
importanta pentru practica se refera la proportia
de crapaturi - constatata a fi mare la salcam,
dar inexistenta la piesele de plop. Tratamentele
efectuate la scara de laborator au imbunatatit
stabilitatea dimensionala la o reducere acceptabila
a rezistentelor mecanice la lemnul de salcam si
fara a afecta rezistentele mecanice la lemnul
de plop. Rezultatele obtinute incurajeaza autorii
sa continue investigatiile in vederea dezvoltarii
unor tehnologii industriale.
Cuvinte cheie: modificarea lemnului,
plop, salcam, ulei vegetal, culoare, stabilitate
dimensionala, tratare in uleiuri fierbinti.
BIBLIOGRAFIE
LEITHOFF, H.; PEEK, R.-D. (1998). Hitzebehandlung
- eine Alternative zum chemischen Holzschutz.
Tagungsband zur 21. Holzschutz-Tagung der DGfH
in Rosenheim, pp. 97-108.
SAILER, M.; RAPP, A.O.; LEITHOFFH, PEEK, R.D.
(2000). Upgrading of wood by application of an
oil-heat treatment. Holz als Roh- und Werkstoff,
58, 15-22.
STAMM, A.J.; BURR, H.K.; KLINE, A.A. (1946). Heat
stabilized wood (staybwood). Rep. Nr. R. 1621.
Madison: Forest Prod. Lab.
|
