|
Lucrarea se concentreaza asupra posibilitatilor
de minimizare a energiei electrice absorbite
în cadrul procesului de uscare a cherestelei.
Solutiile propuse se refera cu precadere
asupra minimizarii turatiei ventilatoarelor
si a rezistentei aerodinamice cauzata de
stivele de material.
Tematica abordata a avut drept punct de
plecare actuala aerodinamica a camerelor
de uscare, care este deficitara, în
sensul ca asigura o participare redusa si
o distributie neuniforma a fluxului de aer
în interiorul instalatiei si al stivelor
de cherestea. Aceste dezavantaje implica
mentinerea politicii de supradimensionare
a debitului de aer necesar procesului de
uscare si implicit un consum de energie
nejustificat de mare. Pe baza aplicatiei
AeroKilnSoft V.2.0, conceptie originala,
s-a constatat ca un adaos de 10% conduce
la cresterea energiei absorbite cu 33%.
Diminuarea rezistentei aerodinamice a stivelor
de material s-a studiat prin analizarea
urmatoarelor variante: folosirea unor sipci
de stivuire cu grosime diferita, asezarea
alternativa a rândurilor de cherestea
în plan vertical si folosirea unor
profile aerodinamice din lemn. Rezultatele
numerice au evidentiat faptul ca, prin atasarea
unor profile aerodinamice la începutul
si la sfârsitul fiecarui rând
de cherestea, rezistenta aerodinamica a
stivei de material se diminueaza fara a
afecta viteza de circulatie a aerului prin
canalele active dintre piesele de cherestea.
Totusi, datele experimentale au aratat ca
avantajele generate de aceasta solutie nu
sunt suficiente pentru a compensa, din punct
de vedere economic, dezavantajul diminuarii
capacitatii instalatiei.
Pentru a minimiza pierderile de aer prin
canalele pasive, folosind analiza numerica
si masurari experimentale proprii în
timpul uscarii unor sarje de cherestea de
molid, s-a stabilit varianta optima de amplasare
a deflectoarelor. Solutia selectata a condus
la cresterea vitezei de circulatie a fluxului
de aer, prin stivele de material. Acest
avantaj a permis dezvoltarea unui program
de reglare a turatiei ventilatoarelor în
functie de viteza optima de circulatie aerului,
cu efecte pozitive asupra duratei de uscare,
consumului de energie electrica si a costului
de uscare a unui metru cub de material lemnos.
Costul redus necesar implementarii solutiei
propuse la camerele industriale creeaza
premisele aplicarii în practica a
rezultatelor acestei cercetari.
|
