|
Denumirea
disciplinei: PROIECTAREA SI FABRICAREA PRODUSELOR
FINITE DIN LEMN
Semestrul / Anul de studiu: semestrele VII si
VIII, anul IV
Statutul disciplinei: obligatorie
Obiectivele disciplinei:
      Transferul de cunostinte
si dezvoltarea cunoasterii si competentelor studentilor
referitoare la proiectarea si fabricarea produselor
din lemn - altele decat mobila - atat pentru utilizare
individuala cat si pentru utilizare in diverse
sisteme economice.
      Prin cunostintele predate la curs si prin aplicatiile
practice studentii isi dezvolta competente in:
      - cunoasterea de solutii constructive specifice
produselor finite din lemn (ferestre, usi, ambalaje,
      pardoseli, instrumente muzicale);
      - cunoasterea de structuri si forme arhitecturale
specifice acestor produse;
      - cunoasterea metodologiei de proiectare (prin
aplicarea reglementarilor, standardelor specifice
sau       prin dimensionare);
      - cunoasterea tehnologiilor specifice realizarii
acestor produse in sisteme industriale;
      - adoptarea tehnologiilor la solutiile tehnice
propuse prin documentatia tehnica;
      - intocmirea documentatiei tehnice si tehnologice
pentru aceste produse.
Continutul disciplinei:
Disciplina are organizata activitatea pe doua
parti distincte, fiecare parte acoperind cate
un semestru:
Partea I - FERESTRE SI USI DIN LEMN
     - Functiile ferestrelor:
         * elemente
de dimensionare a spatiului vitral in functie
de valoarea coeficientului de iluminare
         natural;
         * elemente
de definire a transferului de caldura prin structura
ferestrelor;
         * elemente
de definire a capacitatii de atenuare fonica;
         * elemente
de definire a capacitatii de protectie a spatiilor
interioare la schimbul de aer cu exteriorul
         si penetrabilitatea
apei din averse.
     -Solutii constructive si
solutii tehnice de realizare a ferestrelor.
     - Relatia cercevea-toc si
modalitati de inchidere si etansare.
     - Solutii de crestere a indicelui
de valorificare a lemnului la fabricarea ferestrelor.
     - Tehnologia de fabricatie
in sisteme industriale (operatii tehnologice necesare
pentru debitarea,
         prelucrarea
la forma si dimensiuni, slefuire, asamblare, finisare,
accesorii).
     - Functiile usilor:
         * elemente
de definire a transferului termic;
         * elemente
de definire a capacitatii de izolare termica si
fonica;
     - Solutii si structuri specifice
usilor de exterior, a celor de balcon si a usilor
de interior.
     - Solutii de inchidere si etansare.
     - Tehnologia de fabricatie in sisteme industriale pentru usile cu structura noua cu tablie, cu structura      celulara, cu structura de tip coji si cu structura plina (operatii tehnologice necesare pentru debitare,
     prelucrare la forma si dimensiuni,
construire a structurilor, slefuire, finisare,
accesorii).
     - Testarea FERESTRELOR
SI USILOR DIN LEMN:
         * testarea subansamblelor la solicitari mecanice; ,
         * testarea ansamblurilor la solicitari mecanice;
         * testarea la functionalitate (inchideri, deschideri, etansietate etc.);
         * testarea la transfer termic si atenuare fonica.
Partea a II-a - PARDOSELI, AMBALAJE
SI INSTRUMENTE MUZICALE DIN LEMN
     - Debitarea lemnului masiv
si a semifabricatelor pe baza de lemn.
     - Prelucrarea la forma si
dimensiuni a reperelor din lemn masiv prin operatii
tehnologice de indreptare,
     rindeluire la grosime, insemnare
si decupare, frezare, cepuire, gaurire.
     - Acoperirea suprafetelor
panourilor prin furniruire si caserare.
     - Prelucrarea la forma si
dimensiuni a panourilor prin formatizare, frezare
etc.
     - Tehnologii SOFTFORMING
si POSTFORMING
     - Slefuirea suprafetelor
furniruite si din lemn masiv.
Orele de predare (curs) sunt completate cu
ore de proiect si de laborator.
Proiectul cuprinde:
      - Pardoseli din lemn:
         * structuri
si modalitati de fixare in constructie;
         * modalitatile
constructive ale structurilor;
         * tipuri
de pardoseli si domenii de utilizare.
      - Ambalaje din lemn:
         * ambalaje
de tip lada (structuri specifice, calculul de
rezistenta, optimizare dimensionala si
         structurala).
      - Ambalaje de tip
vas:
         * calculul
geometric al butoaielor;
         * calculul
de rezistenta al cercurilor butoaielor;
         * structuri,
solutii constructive, forme, dimensiuni pentru
diverse tipuri de ambalaje de tip vas si
         domenii
de utilizare;
         * testarea
ambalajelor de tip lada si a celor de tip vas;
         * tehnologia
de fabricatie in sisteme industriale a ambalajelor
de tip lada si a celor de tip vas.
      - Instrumente muzicale
cu cutie sonora din lemn:
          
* Vioara:
               
> structura si solutii constructive utilizate
la realizarea viorilor in sistem industrial si
manufacturier;
               
> tehnologia de executie in sistem industrial
si manufacturier.
          
* Chitara:      
               
> structura si solutii constructive utilizate
la realizarea chitarelor in sistem industrial;
               
> tehnologia de executie in sistem industrial.
Istoricul disciplinei:
      Disciplina a fost introdusa
in planul de invatamant al Facultatii de Industria
Lemnului, odata cu infiintarea acestei institutii
de invatamant superior. Initial au fost doua discipline:
          
- Produse finite din lemn - titular Prof.dr.ing.
Stefan ALEXANDRU.
          
- Utilaje pentru produse finite din lemn - titular
Prof.dr.ing. Victor DOGARU.
      Prima disciplina era
orientata mai mult pe partea de conceptie de produse
din lemn (design, proiectare, testare), iar a
doua disciplina era orientata pe prezentarea masinilor
si instalatiilor tehnologice utilizate la fabricarea
produselor din lemn - altele decat mobila. In
forma initiala prima disciplina mai cuprindea
in prezentare si alte capitole cum ar fi: ustensile
sportive si ambarcatiunile din lemn. Ponderea
capitolelor era cu totul alta fata de cea de azi.
In timp, partea de "Produse finite din lemn" a
fost preluata de Prof.dr.ing. Nicolae COTTA care
a dezvoltat mult capitolele de instrumente muzicale
si ustensile sportive.
      Incepand cu anul 1980
cele doua discipline s-au comasat in una singura
"Proiectarea si fabricarea produselor industriale
din lemn", disciplina fiind titularizata de Prof.dr.ing.
Nicolae COTTA. In intervalul 1989 - 1991 disciplina
a fost sustinuta pe rand cate unu sau doi ani
de Conf.dr.ing. Brendorfer DIETMAR si Prof.dr.ing.
Gheorghe ZLATE.
      Incepand din 1992 pana
in 2010 disciplina a fost titularizata de Prof.dr.ing.
Ivan CISMARU. In acest interval de timp disciplina
s-a restructurat acordandu-se ponderi mari capitolelor
de "Usi si ferestre din lemn", "Pardoseli din
lemn" si "Ambalaje din lemn". Au fost excluse
din curs capitolele de ustensile sportive si ambarcatiuni,
tehnologiile de valorificare a acestor produse
iesind din domeniul industriei lemnului.
      Orele de laborator si
proiect la aceasta disciplina au fost sustinute
in timp de:
          
- Prof.dr.ing. Loredana BADESCU - pana in 1990
          
- Sef lucr.dr.ing. Adriana FOTIN
          
- Sef lucr.dr.ing. Monica BROSCATAN
          
- Sef lucr.dr.ing. Emilia-Adela SALCA
          
- Prof.dr.ing. Ivan CISMARU
      Prin complexitatea problematicilor
prezentate la curs si rezolvate la orele de proiect
si laborator, disciplina a constituit si constituie
o "scoala de inginerie aplicata" foarte buna,
parcurgand toate activitatile de la conceptie
pana la fabricatia unui produs - in sistem industrial.
Incepand cu anul 2010 disciplina va fi predata
de doua cadre didactice: Prof.dr.ing. Ivan CISMARU
(partea I a cursului) si Sef lucr.dr.ing. Adriana
FOTIN (partea a II-a).
     Titularul disciplinei:
      - Prof.dr.ing. Ivan
CISMARU, absolvent al Facultatii de Industrializare
a Lemnului, promotia 1970.
Titlul tezei de doctorat: "Contributii
la studiul taierii lemnului fara aschii",
sustinuta la Universitatea "Transilvania"
din Brasov, in luna decembrie, anul 1985.
     -   Sef lucr.dr.ing.
Adriana FOTIN, absolventa al Facultatii de
Industrializare a Lemnului, promotia 1985.
Titlul tezei de doctorat: "Contributii
la optimizarea prelucrarii prin frezare si slefuire
a lemnului de mesteacan in vederea utilizarii
in productia de mobila si alte produse din lemn",
sustinuta la Universitatea "Transilvania"
din Brasov, in luna mai, anul 2009.
Bibliografia care sustine disciplina:
- COTTA Nicolae. Proiectarea si tehnologia fabricarii
produselor industriale din lemn. Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
- CISMARU Ivan. Ferestre si usi din lemn. Proiectare.
Fabricare. Testare. Editura Universitatii Transilvania,
Brasov, 2004.
- CISMARU Ivan. Pardoseli din lemn. Editura Universitatii
Transilvania, Brasov, 2006.
- CISMARU Ivan, CISMARU Maria, FOTIN Adriana,
BOIERIU Camelia. Proiectarea tehnologica in industria
lemnului. Prelucrare la forma si dimensiuni. Vol
I - Baza de date. Editura Universitatii Transilvania,
Brasov, 2005.
- CISMARU Ivan, CISMARU Maria, BOIERIU Camelia,
FOTIN Adriana. Proiectarea tehnologica in industria
lemnului. Prelucrare la forma si dimensiuni. Vol
II - Elemente din lemn masiv. Tehnologii tip.
Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2006.
- CISMARU Ivan, CISMARU Maria, FOTIN Adriana,
BOIERIU Camelia. Proiectarea tehnologica in industria
lemnului. Prelucrare la forma si dimensiuni. Vol
III - Tehnologii de prelucrare a complexelor din
lemn masiv si a complexelor de tip panou cu canturi
nemasivuite. Editura Universitatii Transilvania,
Brasov, 2007.
- CISMARU Ivan, CISMARU Maria, FOTIN Adriana,
BOIERIU Camelia. Proiectarea tehnologica in industria
lemnului. Prelucrare la forma si dimensiuni. Vol
IV - Tehnologii de prelucrare a complexelor de
tip panou cu canturi masivuite. Editura Universitatii
Transilvania, Brasov, 2008.
Perpective si oportunitati:
      Prin problematica elaborata in cadrul disciplinei
se realizeaza o dezvoltare a cunoasterii in domenii
care nu vor putea dispare mult timp de acum inainte.
      Ferestrele si usile din lemn isi vor mentine majoritar
pozitia de interes pentru constructii chiar daca
exista o tendinta de substituire a lor cu profile
din mase plastice sau alte tipuri de materiale.
      Problema realizarii de "produse ecologice"
va aduce din nou "industria binalelor"
din Romania intr-o pozitie avantajoasa, lemnul
fiind materialul cu proprietati net superioare
plasticului sau metalelor din punct de vedere
al transferului termic si atenuarii fonice.
      Aparitia si utilizarea materialelor noi, din ce
in ce mai bune, de incleiere si finisare, pot
avea ca efect cresterea fiabilitatii acestor produse.
      Daca se au in vedere si "ecologizarea recuperarii
sau valorificarea acestor produse" la sfarsitul
duratei de utilizare atunci se poate spune ca
produsele din lemn vor ramane in mod sigur poate
chiar exclusivist in interesul producatorilor
si utilizatorilor.
      Aparitia altor materiale "suplimentare"
utilizabile ca materiale de umplutura, de rigidizare
da acestora o rezistenta si siguranta etc., va
duce la conceperea de noi solutii constructive
cu tehnologii diferite, asa cum a aparut si s-a
dezvoltat productia usilor de tip coji, ca usi
de interior.
      Elementele de pardoseli din lemn vor avea o crestere
importanta atat pentru pardoselile clasice (din
dorinta oamenilor de revenire la stilul rustic
de amenajare a interioarelor si din cresterea
exploziva a constructiilor particulare in zonele
rurale si cel cu potential turistic ridicat),
cat si pentru cele de tip parchet clasic si chiar
a celor de tip parchet artistic. Nu trebuie scapat
din vedere ca in domeniul pardoselilor exista
realizari importante in ceea ce priveste solutiile
constructive de realizare, fixare in constructie
si chiar a tehnologiilor de fabricatie.
      Se poate spune ca dezvoltarea in continuare a
sectorului de constructii particulare va duce
in mod implicit si la dezvoltarea productiei de
diverse produse din lemn necesare constructiei
propriu-zise (usi, ferestre, pardoseli) cat si
pentru produse care sa echipeze aceste constructii.
      
|