|
MODIFICARI
INDUSE DE TRATAMENTUL FITOSANITAR ISPM-15 ASUPRA
SUBSTANTELOR EXTRACTIVE DIN PINUL SILVESTRU SI
EFECTUL ASUPRA COLORATIILOR CAUZATE DE FUNGI
Gerda LAMBERTZ
Dr.eng. - Johann Heinrich von Thuenen-Institute
(vTI), Federal Research Institute for Rural Areas,
Forestry and Fisheries, Institute of Wood Technology
and Wood Biology (HTB)
Adresa: Leuschnerstrasse 91, 21031 Hamburg, Germany
E-mail:
gerda.lambertz@vti.bund.de
Johannes WELLING
Dr.eng. - Johann Heinrich von Thuenen-Institute
(vTI), Federal Research Institute for Rural Areas,
Forestry and Fisheries, Institute of Wood Technology
and Wood Biology (HTB)
Adresa: Leuschnerstrasse 91, 21031 Hamburg, Germany
E-mail:
johannes.welling@vti.bund.de
Rezumat:
        In conformitate
cu Standardul International de Masuri Fitosanitare
(ISPM-15), tratamentul termic este una dintre
cele mai importante metode pentru a evita raspandirea
organismelor daunatoare din carantina, cum ar
fi insectele si nematozii, atunci cand se utilizeaza
ambalaje din lemn. Standardul defineste un tratament
termic la temperatura de 56°C cu o durata
de cel putin 30 de minute, fara nicio referire
la continutul de umiditate din lemn si nici la
prezenta ciupercilor dupa tratament. In aceste
conditii, si anume cu un tratament termic pur,
fara uscare artificiala, continutul de umiditate
al lemnului nu scade. In consecinta, este o problema
frecventa faptul ca, in special alburnul in stare
verde prezinta o afinitate mare pentru mucegai
si albastreala. Infestarea este mult mai mare
in comparatie cu probele corespunzatoare de lemn
netratat. Nu se stiu multe despre cauzele acestui
fenomen.
        Studii recente
au prezentat mai multe considerente esentiale
pentru dezvoltarea mucegaiului pe alburnul de
pin in stare verde dupa un tratament termic. S-a
demonstrat ca, diferiti parametri ai materialului
s-au modificat semnificativ in timpul tratamentului
termic: continutul de componente lipidice, precum
si continutul de zaharuri libere a crescut, in
timp ce valoarea pH-ului din lemn a scazut. Cu
toate acestea, nu a putut fi dovedita o migrare
de zaharuri libere in stratul exterior si nici
o stimulare de ciuperci termofile, sau o schimbare
a distributiei de umiditate in sectiune transversala.
Investigatii suplimentare au condus la gasirea
unor agenti ecologici pentru inhibarea temporara
a capacitatii germinative a fungilor pe suprafetele
ambalajelor din lemn. Agentii alcalini reduc continutul
de grasimi, probabil prin saponificare. Cu toate
acestea, uscarea (fie naturala sau artificiala)
este indispensabila pentru a evita un risc fungic
pe termen lung. O combinatie de tratament alcalin
temporar, imediat dupa taiere, urmata de o uscare
la aer, pare a fi cea mai eficienta si economica
metoda de a proteja conform ISPM 15 ambalajele
din lemn tratat cu materiale impotriva ciupercilor
care produc coloratii.
Cuvinte cheie: albastreala, acizi
grasi liberi, zaharuri libere, mucegai, valoarea
pH-ului, tratament fitosanitar, materiale de ambalare
din lemn.
Bibliografie:
LLEN, E. A. (2001). Solid Wood Packing Material
as a Pathway for Nonindigenous Species. In Exotic
Forest Pest Online Symposium, April 16-29, 2001.
URL: http://www. apsnet. org/online/proceedings/Exotic
Pest/ Papers/allen.htm. Access: 10/2008.
CHOON, K. K. & ROFFAEL, E. (1990). The Acidity
of Five Hardwood Species. Holzforschung, 44(1),
53-58.
DD CEN/TS 15082 (2005). Wood Preservatives - Determination
of The Preventive Effectiveness Against Sapstain
Fungi and Mould Fungi on Freshly Sawn Timber -
Field Test. British Standards Institution, London.
EKMAN, R. (2000). Resin During Storage and In
Biological Treatment. In Back, E. L. & Allen,
L. (Eds.), Pitch Control, Wood Resin and Deresination.
TAPPI Press, Atlanta, 185-195.
HENIN, J.-M., CHARRON, S., LUYPAERT, P. J., JOUREZ,
B. & HEBERT, J. (2008). Strategy to Control
the Effectiveness of Microwave Treatment of Wood
In The Framework of the Implentation of ISPM 15.
Forest Products Journal, 58(12), 75-81.
IPPC (2006). ISPM No. 15: Guidelines For Regulating
Wood Packaging Material In International Trade
(2002) [with modifications to Annex I (2006)].
FAO, Rome. URL: https://www.ippc.int/cds _upload/1152091663986_ISPM_15_2002_with_Annex1_2006_E.pdf.
Access: 07/2008.
ISO 3130 (1975). Wood - Determination Of Moisture
Content For Physical And Mechanical Tests. International
Organisation for Standardization, Geneve.
KOLLMANN, F. & Fengel, D. (1965). Anderung
der chemischen Zusammensetzung von Holz durch
thermische Behandlung. Holz als Roh- und Werkstoff,
23(12), 461-468.
LAMBERTZ, G. (2005). Development Of Mould And
Blue-Stain On Phytosanitary Treated Wood. Diploma
Thesis, University of Hamburg. (In German with
English abstract).
LANGE, W., Kubel, H. & Weißmann, G.
(1989). Die Verteilung der Extraktstoffe im Stammholz
von Pinus sylvestris L. Holz als Roh- und Werkstoff,
47(12), 487-489.
MAGEL, E., EINIG, W. & HAMPP, R. (2000). Carbohydrates
in Trees. In Gupta, A. K. & Knaur, N. (Eds.),
Carbohydrate reserves in plants - synthesis and
regulation. Development in crop science, 26, 317-336.
NIELSEN, N. P. K., NØRGAARD, L., STROBEL,
B. W. & FELBY, C. (2009). Effect Of Storage
On Extractives From Particle Surfaces Of Softwood
And Hardwood Raw Materials For Wood Pellets. European
Journal of Wood Production, 67(1), 19-26.
PACKMAN, D. F. (1960). The Acidity of Wood. Holzforschung,
14, 178.
PULS, J. & RADEMACHER, P. (1986). Chemical
Investigation On Spruce Wood From Damaged Forest
Areas. Holz als Roh- und Werkstoff, 44, 307-312.
ROFFAEL, E. (1989). Abgabe von fluchtigen organischen
Sauren aus Holzspanen und Holzspanplatten. Holz
als Roh- und Werkstoff, 47(11), 447-452.
ROFFAEL, E., POBLETE, M. & TORRES, M. (2000).
The Acidity Of Heart And Sapwood from Chilenean
Chesnut (Castanea sativa). Holz als Roh- und Werkstoff,
58(1-2), 120-122.
SANDERMANN, W. & ROTHKAMM, M. (1959). On the
Determination of pH-Value In Timbers And Their
Practical Importance. Holz als Roh- und Werkstoff,
17(11), 433-440.
SANDERMANN, W., GERHARDT, U. & WEIßMANN,
G. (1970). Untersuchungen uber fluchtige organische
Sauren in einigen Holzarten. Holz als Roh- und
Werkstoff, 28(2), 59-67.
SCHAUWECKER, C. F. (2006). Pressure Treatment
of Solid Wood Packaging Materials with Preservatives
to Mitigate Phytosanitation Issues. Conference
Article, 60th International Convention Forest
Products Society, Newport Beach, California.
SCHMIDT, O. (2006). Wood and Tree Fungi - Biology,
Damage, Protection and Use. Springer Verlag, Berlin.
TJEERDSMA, B. F. & MILITZ, H. (2005). Chemical
Changes In Hydrothermal Treated Wood: FTIR Analysis
of Combined Hydrothermal and Dry Heat-Treated
Wood. Holz als Roh- und Werkstoff, 63(2), 102-111.
|